Sari la conținut

20 noiembrie 2026

Buletin operativ nr. 324/2026

Armata Azi

Armata, tehnica militară și securitatea regiunii, pe înțelesul tuturor

Producătorul clujean de drone ignorat de Armata Română vânzări masive peste hotare

Cum răspunde OVES la reticența instituțiilor? Firmă din Cluj-Napoca care a trecut de la codul comercial la tehnologii militare avansate rămâne nevăzută de bugetul național, în ciuda succesului…

Autor
Costin Garnizoană
Publicat
Citire
3 min
Sector
Tehnică militară
Sursa
G4Media
Producătorul clujean de drone ignorat de Armata Română vânzări masive peste hotare

Cum răspunde OVES la reticența instituțiilor?

Firmă din Cluj-Napoca care a trecut de la codul comercial la tehnologii militare avansate rămâne nevăzută de bugetul național, în ciuda succesului internațional

O entitate tehnologică cu sediul în Cluj-Napoca, cunoscută inițial pentru soluțiile de software, și-a transformat radical profilul, îndreptându-se spre domeniul apărării, inteligenței artificiale și sistemelor autonome. Numele acestei companii este OVES Enterprise. Deși are o prezență remarcabilă pe piețele externe, instituția militară românească nu a semnat încă niciun contract direct cu acest producător local.

Mihai Filip, directorul general al firmei, a explicat în cadrul episodului 23 al podcastului „Frontier Defense” că principalul obstacol provine din incertitudinea autorităților de la București.

Acestea se tem că, prin achiziționarea de la un singur furnizor privat, ar putea fi acuzate de favoritism sau de favorizarea abuzivă a unei entități comerciale specifice.

Potrivit surselor G4 Media, OVES Enterprise figurează pe lista oficială a producătorilor români identificați de guverne pentru un parteneriat strategic cu Ucraina. Acest proiect vizează construirea de drone și este finanțat printr-un program european de 200 de milioane de euro, derulat prin mecanismul Security Action for Europe (SAFE).

Deși potențialul este semnificativ, barierele birocratice persistă.

Filip argumentează că specificările vechi impuse în licitațiile publice descurajează inovatorii, iar teama de a nu fi criticați pentru alegerea unui partener privat face ca decidenții să prefere adesea să nu încheie deloc afaceri, decât cu actori tradiționali.

Această lacună din lanțul de aprovizionare intern generează un paradox economic costisitor pentru statul român. Tehnologiile create în laboratoarele din Cluj sunt vândute unor țări vecine, iar apoi revin pe piața locală integrate în alte produse, la tarife mult mai ridicate decât cele care ar fi fost practicate în cazul unei colaborări directe cu OVES.

Nu, n-a comandat niciun sistem niciodată.

Deja le e și frica asta de a nu favoriza vreo companie și, din frica asta de a nu favoriza o companie, preferă să nu lucreze cu nimeni, a subliniat Filip, descriuind atitudinea pasivă a instituțiilor.

El a adăugat că soluțiile tehnologice dezvoltate de echipa sa și comercializate în străinătate revin în România la un preț de aproximativ 100 de ori mai mare, consecință a lipsei de încredere a oficialilor în capacitatea reală a furnizorilor privați de a livra produse funcționale, nu doar documentație tehnică.

Dezbaterile privind calitatea documentelor de ofertă au fost stârnite și de declarațiile recente ale fostului ministru interimar al Apărării, Radu Miruță. În aceeași emisiune de profil, Miruță a menționat că Armata Română ezită să procure echipamente „made in Romania” de la firmele private, argumentând că mulți dintre aceștia prezintă oferte bazate pe fișiere PowerPoint sau PDF-uri care nu pot fi validate tehnic imediat de către MApN.

Cu privire la mediul privat, el începe să se dezvolte.

Mulți vor ca Armata Română să facă un parteneriat pe baza unei prezentări PowerPoint sau a unui document PDF prin care ei explică ce ar urma să facă.

Trebuie susținute și inițiativele astea, dar trebuie susținute cumva de alte structuri ale statului român, a precizat oficialul, sugerând necesitatea implicării altor departamente pentru a susține startup-urile din sectorul de apărare.

OVES nu este singura firmă din România care se confruntă cu această situație de excludere din lanțul de aprovizionare intern, în ciuda performanțelor la export. Parteneriatele internaționale ale companiei includ colaborări cu entități majore din industrie, precum STARK Defence din Germania, EDRONE din Ucraina și MSI Defense Solutions din Statele Unite ale Americii.

Această rețea de alianțe confirmă maturitatea tehnologică a produselor, dar nu a reușit încă să convingă administrația publică românească de a depăși bariera psihologică a achizițiilor.

Capacitatea de producție scalabilă reprezintă un alt aspect esențial discutat în interviu. Când a fost întrebat dacă reușește să livreze un lot de 3.000 de drone în termene rezonabile, Filip a răspuns afirmativ, invocând lecțiile învățate din conflictul din Ucraina.

Experiența ucraineană a demonstrat că producția poate fi accelerată și ieftinită prin renunțarea la halele industriale mari și vulnerabile, înlocuindu-le cu unități de producție mici, agile și distribuite.

Modelul adoptat de OVES permite livrarea a 3.000 de unități într-un interval de doar două luni de la primirea comenzii ferme.

Ce se întâmplă cu deschiderea fabricii?

Ce am învățat de la ei – două lucruri importante – este cum să scalăm rapid și cum să producem ieftin.

Ei, din punctul ăsta de vedere, eu cred că dacă am primi o comandă de 3.000 de drone, am putea să le livrăm în două luni, a detaliat Filip.

El a explicat că în Ucraina, fabricile de producție sunt adesea situate în subsoluri, având suprafețe modeste de 200-300 de metri pătrați, dar generând zeci de mii de drone lunar.

Această abordare de tip „aprină” oferă reziliență în fața atacurilor, dar necesită o industrie proprie robustă. Pentru o companie privată, investiția într-o astfel de infrastructură este riscantă fără garanția unei comenzi stabilizatoare de stat.

În prezent, deschiderea facilității de producție din Cluj, construită în colaborare cu partenerii ucraineni de la EDRONE, se află într-un impas temporar. Buclele birocratice legate de obținerea licențelor și golurile din legislația actuală din București încetinesc procesul. Se așteaptă ca fluxul să devină mult mai fluid în momentul în care programul comun de drone româno-ucrainean va primi aprobarea finală de la autoritățile centrale.

Un alt proiect major, care a atras atenția publicului și a mass-media, este racheta de croazieră denumită Sahara. Lansată comercial la începutul anului, această rachetă accesibilă a întâmpinat întârzieri în dezvoltarea sa finală. Mihai Filip a atribuit aceste probleme cerințelor stricte de siguranță și documentație impuse de Uniunea Europeană, o structură care nu se află într-un război activ, spre deosebire de contextul ucrainean unde testele sunt accelerate de necesitate.

În plus, o rezistență semnificativă provine din scepticismul clienților față de componentele realizate prin tehnologia de imprimare 3D.

Pentru a răspunde acestei reticențe, OVES lucrează simultan la două variante ale produsului: una fabricată conform metodelor industriale tradiționale și alta utilizând imprimante 3D.

Am văzut o oarecare reticență a companiilor sau guvernelor legată de achiziția unei rachete printate 3D.

Și acum chiar lucrăm la o variantă destul de intensă, să facem două variante de rachete: modul tradițional, dacă vrei, și modul nou cu imprimante 3D, a explicat liderul companiei, insistând pe menținerea intenției de a produce aceste rachete pe teritoriul României.

Industria locală de apărare este marcată, de asemenea, de o lipse acută de cooperare între jucătorii privați. Există o tensiune vizibilă între companiile vechi din sector și noile firme emergente, precum OVES. Criticile formulate adesea de decidenții politici și de actorii veterani se concentrează pe faptul că startup-urile ar avea echipe reduse, ar lipsi de produse hardware tangibile și ar avea o capacitate de producție limitată.

Filip susține că sectorul privat românesc de apărare suferă de o mentalitate individualistă, pe care o asociază cu „trauma comunismului”. În loc de a colabora pe proiecte complementare, firmele tind să se critice reciproc sau să se izoleze. El a relatat o conversație recentă cu un specialist din domeniu, care i-a explicat că problema constă în mentalitatea conform căreia „moare capra vecinului” sau dorința de a acționa independent pentru propria familie, fără a lăsa să se vadă ce se face, de frica unei posibile pârâieli.

„Și cred că voi încă aveți trauma comunismului, în care fiecare faceți singuri, dar nu reușiți să faceți singuri un produs, decât să colaborați”, a transmis interlocutorul, o observație cu care Filip se identifică parțial, recunoscând complexitatea dinamicii de piață.

Filip insistă constant asupra importanței flexibilității în relațiile interfirmiere. Mesajul său este clar: chiar dacă două companii sunt concurente într-o licitare pentru un produs specific, ele pot deveni parteneri strategici pentru alt proiect diferit, creând astfel sinergii utile pentru capacitatea națională de apărare.

Pe plan financiar, strategia de creștere a fost ajustată recent. OVES a transformat modelul de business, astfel încât 80% din veniturile actuale provin exclusiv din sectorul de apărare. Acest succes operațional a determinat compania să suspende planurile de a atrage o rundă de finanțare externă de 50 de milioane de euro de la fonduri de investiții americane, anunțată anterior.

Decizia vine în contextul unui volum ridicat de oferte și contracte aflate deja în negociere, factor care a condus la o reevaluare a priorităților.

Am pus tot proiectul on hold, pentru că avem foarte multe comenzi la care am trimis oferte.

Și atunci nu vreau neapărat să diluăm acționariatul, focusul companiei, zi cum vrei, cu bani de la investitori, dacă reușim să ducem compania la un alt nivel prin comenzile și forțele proprii, a justificat Filip.

Prin această manevră, managementul dorește să evite diluarea controlului acționariatului și să mențină independența strategică, crezând că forța proprie și portofoliul de comenzi existente sunt suficient de solide pentru a asigura următorul salt de dezvoltare, fără a depinde de capitalul extern în această fază.

Sursa: G4Media

Din același sector

Opinii (0)

Nu există opinii aprobate. Fii primul care scrie.

Adaugă o opinie

Opiniile apar după aprobarea moderatorului. Detalii în protecția datelor.