Ministrul Sănătății discută la NATO rolul medical în apărarea națională
Deficiențe grave în secțiile de terapie intensivă! În cadrul unui vizit important desfășurat joi la sediul Alianței Nord-Atlantice din Bruxelles, ministrul român al Sănătății, Alexandru Rogobete,…
- Publicat
- Citire
- 3 min
- Sector
- NATO și alianțe
- Sursa
- Gândul
Deficiențe grave în secțiile de terapie intensivă!
În cadrul unui vizit important desfășurat joi la sediul Alianței Nord-Atlantice din Bruxelles, ministrul român al Sănătății, Alexandru Rogobete, a purtat o serie de negocieri strategice privind integrarea dimensiunii medicale în arhitectura de apărare națională. Șeful MAE s-a întâlnit cu Radmila Shekerinska, secretarul general adjunct al NATO, pentru a examina modalitățile prin care cooperarea medicală poate fi consolidată și pentru a asigura pregătirea optimă a rețelei de sănătate față de scenarii de criză.
Această întâlnire a fost marcată de prezența altor doi oficiali români de rang înalt: dr. Raed Arafat, conducătorul Departamentului pentru Situații de Urgență, și Doris Șerban, ambasadorul permanent al României la NATO.
Principala temă centrală a dialogului a fost imperativul de a construi un sistem sanitar capabil să facă față eficient evenimentelor neprevăzute, garantând un răspuns prompt și eficient către necesitățile pacienților. Ministrul Rogobete a subliniat, într-o comunicări difuzată pe rețelele sociale, că Ministerul Sănătății persistă în demersurile sale de a mări capacitatea de internare, concentrându-se pe extinderea parcursului de paturi și modernizarea lor prin achiziționarea de echipamente avansate.
O atenție deosebită a fost acordată deficiențelor existente în secțiile de terapie intensă. Datele prezentate indică faptul că, în prezent, România dispune de aproximativ 2.700 de paturi ATI complet funcționale și dotate, în timp ce necesarul real este estimat la nivelul de 4.000 de unități.
Pentru a acoperi această diferență, autoritățile române colaborează strâns cu Banca Mondială, implementând programe de dezvoltare a infrastructurii de terapie intensivă, axate pe multiplicarea numărului de locuri și pe tehnologia asociată.
Pe lângă infrastructură, accentul a fost pus și pe capitalul uman din sectorul medical. Strategia guvernamentală susține o creștere graduală a resursei umane, inclusiv deblocarea și ocuparea posturilor vacante pentru o gamă largă de specialități: medici de familie și specialiști, asistenți medicali, infirmiere, kinetoterapeuți, farmaciști, biologi, precum și personalul tehnic de service (TESA).
Alți piloni esențiali ai rezilienței sanitare?
Mesajul transmis a fost că eficiența oricărui serviciu medical depinde fundamental de existența unei echipe complete de profesioniști dedicați.
Agenda discuțiilor a inclus și alte piloni esențiali ai rezilienței sanitare, printre care accesul neîntrerupt la medicamente, atât generice, cât și inovatoare.
Se evidențiază faptul că întreruperile lanțurilor de producție și lipsa continuității în aprovizionare reprezintă o provocare majoră la nivel european. România dorește să se beneficieze de mecanismele de cooperare NATO și ale Uniunii Europene pentru a proteja dreptul pacienților la tratament. Totodată, securitatea cibernetică a datelor pacientului și a sistemelor digitale a fost identificată ca o necesitate crucială pentru menținerea continuității serviciilor.
Un alt aspect deosebit de sensibil, analizat în cadrul summitului, a fost combaterea dezinformării din domeniul medical. Oficialii au discutat despre modul în care informațiile false afectează încrederea publicului în actul medical și cum acestea pot fi folosite ca instrument în atacurile hibride, cu scopul de a diminua credibilitatea sistemelor de sănătate.
Încheindu-și intervenția publică, Alexandru Rogobete a exprimat recunoștința față de secretarul general adjunct NATO pentru primirea primită și pentru natura concretă a schimburilor de opinii. El a afirmat că parteneriatul cu Alianța va continua să se adâncească, având ca obiectiv final crearea unui sistem de sănătate mai robust și mai sigur pentru cetățenii României.
Concluzia fermă a ministrului este că sănătatea constituie un element fundamental al siguranței naționale și al rezistenței colective a poporului, asigurând o perspectivă optimistă pentru viitor.
Sursa: Gândul